Nu este o iluzie ( Interviu cu Diana)

Diana este cea mai buna prietena a mea din lumea asta ,,virtuala” si nu este o noutate nici pentru prietenii mei, nici pentru prietenii ei, dar m-am gandit sa o ,,dezbrac ” de secrete in fata voastra asa cum face ea la rubrica ei de interviuri. Fiti pe faza, spune tot in prezenta mea!

1) Buna, draga mea! Daca nu ma insel este primul interviu in afara de cel in care te-am intervievat vreo 20 de ,,reporteri”, spune-mi, cum te simti in aceasta postura?
Buna, da – este primul interviu cu exceptia celui mentionat de tine. Momentan e OK, vedem mai încolo :)) m-am obișnuit sa pun intrebari, dar cred ca e momentul sa ofer si răspunsuri…

2) Esti una dintre putini bloggeri care scriu aproape zilnic. Cum reusesti? De unde te inspiri?
Sincer, am mult timp liber :)) Am multe texte care urmeaza a fi publicate, chiar. Nu scriu zilnic, am momente si momente: zile in care nu scriu, zile in care scriu doar un text scurt, zile in care scriu 2-3 texte, zile in care scriu un text lung… zile in care scriu doar pentru site-urile cu care colaborez (caci acolo nu scriu genul de texte pe care le scriu pe blog).
Ma inspir din viata mea sau a altora, dintr-o piesa pe care o ascult, dintr-o imagine frumoasa, dintr-o idee pe care o găsesc pe undeva si o formulez în maniera proprie,… cam din orice!

3) Care sunt bloggerii pe care ii citesti si recomanzi din tot sufletul?
Oh, sunt multi! E greu sa numesc doar cativa! În aproape 5 ani de blogging multi s-au lipit de sufletul meu si fiecare e special prin ceva 🙂 Bine, tu cred ca știi ce aș răspunde aici, ma cunoști bine… prea bine! Pentru curiosi, am făcut totusi o lista pe care o gasiti aici: https://illusionsstreet.wordpress.com/recomand/

4) In ultimul timp ne-ai rasfatat cu niste texte aproape +18 , ce impact a avut asta asupra publicului tau avand in vedere ca ne-ai obisnuit cu texte ,, cumintele”?
Eh, hai ca mai aveam si inainte unele texte asa, dar nu in mod constant! Cititorii au reactionat bine (tind eu sa cred)… unii, care nu ma citesc de mult, cred ca au fost chiar surprinsi.

5) Cum este Diana in realitate? Cum arata o zi din viata Dianei daca nu scrie?
Eh, la inceput puteam face o distinctie intre Diana și Illusion… acum au început sa se confunde. O zi in care nu scriu? Rar mi se întâmpla sa am o asa zi, stii ca mai scriu si pentru alte site-uri… Dar, într-o zi in care nu scriu ies pe afara, citesc, pierd vremea pe Facebook… lucruri normale!

6) Crezi in prietenia virtuala sau trebuie sa privesti omul in ochi si sa te tina de mana ca sa simti ca este cu adevarat alaturi de tine?
O persoana draga mie, si poate intuiesti cine, mi-a spus ca nu exista prietenii virtuale (ceva de genul). O prietenie adevarata se bazeaza pe sentimente adevarate, chiar dacă vorbesti cu acea persoana doar pe Facebook sau eu mai stiu pe ce retele sociale. O prietenie e mai presus de distanta si prostii de genul! Desigur, am câteva persoane pe care mor de nerbabdare sa le cunosc si în ceea ce numim „viata reala”.

7) Hai sa vorbim putin si despre dragoste. Ai putea sa o definesti in cateva cuvinte?
Intr-un cantec care-mi placea mult când eram adolescenta (si încă îmi mai place) e urmatorul vers: Dragostea nu se explica, ea se simte. E greu sa definesti iubirea, fiecare are felul sau de a iubi… Pentru mine, dragostea e… elixirul vietii. Unde am fi fără ea? Ne-am născut din iubire (majoritatea, mai sunt si excepții); am fost crescuti cu iubire; ne căutam jumatatea, o găsim, ne intregim; dam viața din iubire; ne crestem copii, nepotii,…

8) Care a fost cea mai mare nebunie pe care ai facut-o din dragoste?
Nu stiu de ce mereu atrag genul ala de baiat rău, stii tu… Dar presupun ca e logic: ce-ar fi yin fara yang? Am făcut multe prostii, mai ales când eram mai mica… iar de prima iubire nu mai zic. Poate ca asta a fost cea mai mare nebunie: prima mea iubire, o relație total nepotrivita datorită… diferentei de varsta! (Na, am zis-o!)

9) Imagineaza-ti ca ai de ales intre pasiunea pentru scris si barbatul pe care il iubesti. Ce ai alege?
Nu cred ca poți separa scrisul de mine, nici prin cele mai complicate metode stiintifice. Barbatul pe care il iubesc si care ma iubeste, cel alături de care imi voi petrece restul vieții, va trebui sa inteleaga faptul ca eu și scrisul venim la pachet! Dacă nu intelege, nu stiu daca ma iubeste pentru ceea ce sunt sau pentru ceea ce vrea sa fiu și nu o sa fiu!

10) Diana, tu bucuri iti bucuri cititorii cu texte profunde, emotionante, cu povesti frumoase, insa niciodata nu ai vorbit despre povestea ta reala. Esti indragostita in momentul de fata? Traiesti o poveste de dragoste?
Viata mea ar fi o telenovela de succes! Cred ca i-as soca pe mulți dacă as povesti… Momentan exista cineva, acolo, in sufletul meu… E o persoana speciala pentru mine. Cineva care ma face mai mereu sa zâmbesc (bine, ma mai si enerveaza ocazional). Poveste de dragoste nu stiu dacă e – încă. Dar vom vedea, momentan suntem la început (eu sper sa fie!).

11) Cum este barbatul pentru care te trezesti dimineata? Daca nu exista, spune-ne cum ar trebui sa fie:)
Fizic, nu am un tipar anume. De fapt, nici nu cred sa existe barbatul pefect. Totusi, bărbatul lângă care m-as trezi în fiecare dimineata ar trebui sa fie genul acela lângă care să mă simt protejata, și… evident să mă simt femeie! Cam ambiguu?

12) Stim cu totii ca scrii la un roman de dragoste. Cand crezi ca va fi publicata Astrid?
Uite o întrebare grea! Nici nu am terminat de scris. Am luat si o mica pauza, recunosc! Acum am scris cam 45-50% din ce aveam în plan. Nu-ti pot spune o data fixa pentru publicare, eu sper sa primesc, candva, un raspuns pozitiv de la o editura… dacă nu voi publica cartea online 😀

13) Spune-ne un lucru pe care nu-l stie nimeni din lumea virtuala despre tine.
Sunt dependentă de… rosii cu branza! Iarna e o perioada nefasta pentru mine, rosiile alea de se gasesc atunci in supermarket sunt jalnice. :)) Când o să vin la vara pe la tine, sa nu gatesti cine stie ce, inarmeaza-te cu multe rosii si multă branza si e OK pentru mine 😀

14) Un mesaj pentru oamenii care te citesc?
Le multumesc din suflet pentru tot! Ce pot spune mai mult de atat? Le sunt profund recunoscatoare! De la ei am invatat multe, tot ei mi-au spus o vorba buna sau mi-au aratat daca am gresit undeva. Fara ei, nu cred ca as fi asa cum sunt astazi si nu cred ca as scrie asa cum scriu acum.

15) Iti multmuesc pentru interviu, pentru timpul acordat si pentru ca ai fost atat de deschisa. In incheiere poti sa-mi pui o intrebare, ca sa nu te simti numai tu,, pusa la colt”:))
Eu iti multumesc ca mi-ai dat ocazia sa văd cum e sa fii si în cealaltă postura – cea de intervievat. Uite, acum, iti pot răspunde la prima intrebare: e mai greu sa raspunzi, decat sa pui intrebari, dar am făcut-o cu drag! Sper ca cititorilor tăi le-a plăcut interviul si le multumesc pentru rabdarea pe care au avut-o 😀
Mi-e greu sa iti pun o întrebare – ti-am mai pus (la un moment dat), dar fie: Ce nu ai vrea niciodată sa auzi de la fiul tau?