Bucuria de a fi olteanca


315_6945_9Iubesc istoria acestui oraș, iubesc fiecare petec din această metropolă atât de mult încât uneori am impresia că noi doi, eu și orașul, ne lăsăm cuprinși de o simbioză in care ne vărsăm existențele, ocrotiți bineînțeles de vitraliul mângâierii Sfântului Dumitru, ocrotitorul urbei. Unii spun că originea numelui Craiova vine din slavonescul Jralj (rege, crai), alții spun că numele se trage de la Craiul Iovan (Ioniță Asan), nu știu, deși poate că ar fi trebuit să știu. Dar ceea ce știu este că în antichitate orașul se numea Pelendava. Cu siguranță că nu este oltean care să nu știe despe înflorirea din timpul domniei lui Mihai Viteazu și că la sfârșitul secolului XV Craiova era un târg întins pe moșia puternicilor boieri Craioveni și a Basarabilor, de abia în secolul XVI fiind numit oraș. Probabil că mahalalele orașului din secolele XVII și XIX musteau de boemie și viață autentică de țăran, sau poate că doar așa vreau eu să cred doar rostind numele unora din aceste mahalale: Obedeanu, Mahalaua lui Fin, Mahalaua Ungurenilor, Craiovița, Dorobănița, Mântuleasa. Vă dați seama că în 1838 existau în Craiova 26 de mahalale? Îmi spun cu mândrie că această urbe a dat nenumărate genii: Petrache Romanescu, fondatorul Colegiului Național din Craiova, Gogu Constantinescu, părintele sonicității, Henri Coandă, inventatorul avionului cu reacție, scritori Al. Macedonski, Ion Minulescu, Ad. Păunescu, Traian Demetrescu, GIb. I Mihăiescu, pe filosoful Constantin Rădulescu-Motru, pictorii TH. Amann, Cornel Baba,, regizorul Jean Negulescu, și mai ales pe inegalabilul Titu Maiorescu și pe poetul sufletului meu Marin Sorescu.. Închid ușor ochii și zăresc ” Casa Băniei”, care este cea mai veche clădire laică existentă în oraș, fiind construită în 1699, Palatul Vorvorenilor, care exprimă influența târzie a Renașterii Francez, Muzeul de Artă construit în 1916 după planurile arhitectului francez Paul Gotereau. Apoi zăresc noi și noi minuni ale mândriei de a fi craiovean: statiua lui Mihai Viteazu, parcul Romanescu, Grădina Botanică construită la inițiativa botanistului craiovean Al. Buia, Fântâna Jiului din 1800 și multe altele. Cum să nu-ţi verși existența în tentaculele acestui magnific oraș?prefectura

Dar cel mai mult îmi doresc să ajung la Festivalul Shakespeare, organizat de domnul Emil Boroghină, patronul festivalului, în special ca de data aceasta este o ocazie speciala, anume împlinirea a 450 ani de la nașterea celui mai mare dramaturg al lumii. Sunt inamorată de cel numit „Bard of Avon” și lebăda de pe Avon, dar mai ales de piesele lui montate cândva pe scena teatrului „Globe”, unul din cele mai populare din epoca elisabetană. Shakespeare, cel care se duela prin intermediul scrisului cu marele său rival Cristopher Marlowe, Shakespeare zeul puternicelor tragedii, a comediilor acaparatoare, a celor 154 de poezii și a seraficelor sonete. Probabil puțini știu că Hitler voia să monteze „Iulius Cezar”, că Sarah Bernhardt a fost modelul pentru o statuie inchipuind-o pe Ladi Macbeth, ca Mozart a fost cât pe ce să compună o operă pornind de la piesa „Furtuna”, că Ecaterina cea Mare, împărăteasa Rusiei, a tradus din operele lui. Shakespeare, om și geniu, cu rândurile de aur gravate în sufletele a miliarde de adevărați iubitori de artă, dar și Shakespeare cel care s-a căsătorit cu o femeie mai în vârstă decât el cu opt ani, fiind deja însărcinată, Anne Harhaway, cea care i-a daruit trei copii. Shakespeare, cel care ne-a daruit Macbeth, Nevestele vesele din Windsor, Titus Andronicus, Visul unei nopți de vară, Romeo și Julieta, Hamlet, Shakespeare asupra căruia s-a afirmat existența unui fiu nelegitim, născut din legatura dintre el și soția primarului din Stanford, Shakespeare cel care ne-a dăruit panaceicul otrăvitor al lui „a fi sau a nu fi”, pe cei doi Macbeth, Duff și Duncan, arivismul lui John Falstaff, alegerea generalului Titus Andronicus, iubirea dintre cei patru din Atena și grupul de actori amatori sub feerica licire a lunii, Berona lui Montague și Capulet, pe Desdemkna, generalul maur din armata venețiană, pe Iago, și întreaga pleiadă de personaje care și-au înfipt în sufletul cititorilor și a iubitorilor de teatru inconfundabila amprentă. Cum să nu-l iubești pe Shakespeare? Cum să nu iubești Craiova cea plină de cultură și istorie?fantani17

Si cu aceasta ocazie cred ca spun pentru prima oara ca am avut norocul si surpriza sa vizitez Verona, balconul Julietei, atunci cand am implinit un an de relatie. Dar Craiova impreuna cu regiunea Olteniei candideaza pentru Craiova Capitala Culturala Europeana 2021,  lucru care ma bucura pentru ca acest oras, desi nu este orasul in care m-am nascut, este orasul meu de suflet, Craiova Culturala. Cu toate astea daca Casa de Cultura Traian Demetrescu nu ar fi lansat aceasta provocare nu cred ca as fi ajuns sa scriu despre iubirea mea pentru Capitala culturala europeana. Sunt fericita ca sunt Olteanca, m-am nascut olteanca, dar fericirea este cu atat mai mare acum ca locuiesc intr-un oras atat de frumos precum Craiova Culturala.

Anunțuri

Autor: Raluca Bădița

Cand scriu....visez. Cand visez ...zbor. Cand zbor...traiesc.

2 gânduri despre „Bucuria de a fi olteanca”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s