Candva, nu demult, sufeream cumplit pentru acest lucru. Eram genul de om despre care credeam ca nimeni nu are dreptul sa vorbeasca nimic din moment ce nu am deranjat sau nu am dorit sa deranjez, dar acest lucru nu se va intampla niciodata. Gura omului nu o astupa decat pamantul. Asta din pacate, caci uneori ar fi bine sa ne vedem de mucii nostri cum s-ar spune si sa nu mai privim in ograda altora. Acum? Stiti vorba aia: ,,mi se rupe? ”Stiu, nu este demn de o doamna sa vorbeasca asa, dar si de asta mi se rupe!:)) Am invatat prea multe despre oameni, despre cum gandim noi, cum ne manifestam si cat de usor este sa dam din gurile alea spurcate doar ca sa ne treaca timpul. Acum nu imi pasa ce spune lumea pentru ca:
– Nu ma cunoaste decat atat cat vreau eu sa arat
– nu ma vorbesc oamenii inteligenti, ei nu pierd timpul cu asa ceva
– nu imi dau ei sa mananc
– nu m-ar ajuta sa imi rezolv nici cea mai mica problema
– nu sunt oamenii in bratele carora simt nevoia sa fug
– vorbesc ca sa le treaca timpul, mie imi trece evoluand ca om
– ma barfesc pentru ca nu stiu sa faca ceva mai bun
– daca ar putea, le-ar placea sa faca exact lucrurile pentru care ma barfesc
– sunt prea saraci spiritual
– Nu au plans cu mine cand mi-a fost greu
– nu stiu ei de cate ori am obosit eu ca sa pot sa am drumul drept
– nu au fost in sufletul meu, nici eu in viata lor
– nu ma cunosc decat pentru cum arat si cum ma cheama
– nu s-au obosit sa imi cunoasca calitatile pentru ca au pierdut timpul barfindu-ma pentru defectele pe care le-au vazut doar ei
– nu au vrut sa ma placa pentru ca le plac rautatile
– nu au incercat sa ma iubeasca pentru ca ei au in suflet doar ura
De asta nu imi mai pasa de mult timp de ,,prietena” care m-a uitat si azi ma barfeste pentru ca desi ei i-am spus multe despre mine, nu m-a auzit, nu m-a inteles, nu m-a ascultat. Nu am pierdut nimic.
De asta nu imi pasa de oamenii pe care nici macar nu-i salut, dar raman in urma mea razand a prostie.
De asta atunci cand aud ca cineva a vorbit despre mine spun : SUNT IMPORTANTA, ALTFEL N-AR VORBI!
De asta seara pun capul linistita pe perna dupa ce imi adorm copilul si privesc un film cu omul iubit.
De asta ies in parc cu fiul meu si vorbesc cu mamici despre manicihiura, despre o carte citita, despre copii, in timp ce altele se uita spre noi si barfesc faptul ca nu mirosim a ceapa calita, deci nu suntem gospodine!
De asta traiesc frumos de la o vreme si nu glumesc, am pus cateva kilograme, aveam nevoie, asa ca BARFITI-MA CA MI SE RUPE!!!
Povesti din suflet de copil 
Astfel de oameni nici nu merită băgați în seamă! Merită tratați cu spatele și atât! Și, până la urmă: ești bârfită, deci exiști!
Da!!! Dar tu stii cat sufeream pentru asta? Pana am inteles si eu intr-un final ca ma simt chiar bine atunci cand sunt barfita :)))
:))
știi prea bine că mereu există categoria clevetitorilor incurabili.
da, dar nu imi mai pasa:)):*
Faptul că nu-ți mai pasă e de bine! tu mergi pe drumul tău și lasă-i să latre.