Am decis, acest blog ramane parte din suflet


ImagineSi m-am decis….Nu stiu daca ati observat dar incepusem sa particip la concursuri, am facuto de drag, de curiozitate, de nevoie(nu cred) pentru ca stiam ca nu voi castiga nimic, doar exeprienta. Da, trebuie sa recunosc si se vede din primele mele postari, eram neglijenta cu felul in care scriam, nu pentru ca as fi vreo proasta, ori incapabila sa scriu cateva randuri corect gramatical, nici pentru ca nu respectam ,,potentialii cititori”(pe atunci nu aveam nici unul), ci pentru simplul fapt ca sunt repezita,nerabdatoare si dezordonata in tot ceea ce fac, numai pentru ganduri imi doresc sa am o ordine impecabila, dar asta este o alta poveste. Acest blog si inclusiv acele concursuri m-au facut sa fiu mai atenta si mai ordonata in scris.

Da, acest blog care este atat de ,,mic” pentru mine este foarte important, este al doilea copil…l-am nascut si ingrijit frumos cat de mult am putut, consider ca l-am ,,suparat” cu acele cateva articole scrise pentru concursuri, nu pentru ca sunt impotriva, altfel nu as fi facut asta, ci pentru ca acum simt ca nu trebuia sa fac asta, nu atunci si nici acum, insa nu se stie pe viitor.

Cu toate astea m-am hotarat sa nu mai particip, cel putin nu la concursuri pentru care trebuie sa scrii cel putin 10 articole, nu pentru ca daca nu ma regasesc in ,,subiect” nu o pot face oricat de inventiva as fi, nu ma lasa sufletul. Cred ca in total am 5 articole de genul si toate ma reprezinta, ce am scris in ele, este adevarat…ca am dorit sa imi cumpar un laptop, o jucarie, o haina, sa merg la munte sau sa-mi fac un site este adevarat, deci…..macar asta ma face sa nu regret atat de tare ca am participat.

Imi caut sa lucrez de acasa in acest domeniu, este adevarat…vreau sa scriu articole pentru care sa fiu platita, cred ca in adancul sufletului multi ne dorim asta(nu imi permit sa spun despre toata lumea), insa acest blog l-am deschis din tot sufletul pentru a fi casuta mea, parte din sufletul meu, copilul meu, asa cum va spuneam ca-l simt, de aceea nu imi place cum arata un articol cu linkuri, printre postarile mele de suflet, printre cuvintele pe care le-am scris de multe ori plangand. De regula, nu ne orpim sa citim asemenea articole cu linkuri, pentru ca nu credem in ele, atunci pierdem oameni dragi care ne citeau si credeau in noi, iar eu…nu vreau sa va scriu printre lacrimi ca mi-e dor de copilul meu, iar a doua zi sa va povestesc despre ce minunatii de bijuterii am vazut pe site-ul cutarica, nu pot si este alegerea mea, desi probabil multi o vor judeca sau critica.

DA, va veni o zi in care voi colabora, sau cel putin asa vreau….sa scriu pe bani si nu mi-e rusine, pentru ca asta inseamna ca pot si vreau, inseamna ca sunt capabila si cinstita, nu iau painea nimanui din mana si nu dau in cap nimanui, dar pentru asta, imi voi deschide un nou blog, unul special cu acest gand…special pentru bussines daca pot sa spun asa.

Dupa cum va spuneam, acesta a fost deschis cu alt scop si asa va ramane. Aceste blog, va merge mai departe cu parte din ceea ce sunt eu in viata de zi cu zi, cu gandurile mele, cu parerile mele pro sau contra, cu prostiile mele, cu povesti inventate de mine, dar e al meu si este din suflet, iar sufletul meu nu are nevoie de linkuri care sa redirectioneze oameni spre cumparaturi.

Va imbratisez si stiu sigur ca ma intelegeti exact asa cum trebuie si cum imi doresc. Cu aceasta postare nu am facut referire la nimeni, la nici o persoana care pune linkuri pe blog, pentru ca nu judec, dimpotriva, apreciez…este vorba strict de mine si mai ales  de acest blog, de scopul pentru care a fost deschis.

Imagine

Autor: Raluca Bădița

Cand scriu....visez. Cand visez ...zbor. Cand zbor...traiesc.

13 gânduri despre „Am decis, acest blog ramane parte din suflet”

  1. Atâta timp cât tu te simţi OK în regulă cu o decizie e bine 🙂 personal, cred că e mai bine aşa! Cu timpul, vei deveni mai ordonată în ce scrii tuturor cred că ni s-a întâmplat asta! :*

  2. Poti sa razi,dar la inceput asa eram si eu.Scriam neglijent,nu eram atenta si faceam greseli urate…si da sunt la fel de zapacita,imprastiata si neglijenta ca si tine.Dar asta e felul meu si incerc pe cat pot sa ma corectez si sa imi aranjez comportamentul in asa fel incat sa nu supar pe nimeni si sa imi vad linistita de viata mea.Cat despre linkuri…si eu am incercat.Si la concursuri ma mai inscriu si astazi,pentru ca din prostie m-am inscris si eu,si am castigat chiar o carticica – Cele 50 de umbre ale lui Grey…pe care am daruit-o.Nu mi se potriveste si nu e deloc genul de carte pe care as citi-o cu drag.In fine ,in cateva cuvinte nu mi-a disparut speranta,si nici ti-e nu ar trebui sa iti dispara.Face parte din tine,si trebuie sa o lasi sa iti conduca sufletul,ea e tot ce ti-a mai ramas.Cu ajutorul ei si putina sustinere din partea celorlalti – ma refer la cei care chiar iti sunt aproape,vei izbuti sa reusesti in ceea ce iti propui! 🙂

  3. Ma bucur ca ai decis pana la urma ca blogul tau sa ramana numai al tau. Si eu ma gandesc de multe ori sa fac mai multe lucruri pe el pentru a castiga niste bani, sincer nu stiu si nici nu cunosc pe nimeni care sa ma ajute in asta, poate e bine asa. Ma recompenseaza mult mai mult faptul ca zilnic vin oameni noi si citesc ceea ce scriu, fac asta pentru ca imi place si cum ai spus si tu, si eu simt ca blogul meu e o parte din mine. Felicitari! :*

Lasă un comentariu