2 Martie,


Imagine2 Martie...o zi ca oricare alta aparent,asa a fost mereu….diferenta este ca acum 27 de ani deschideam ochii pentru prima data.Am inteles ca era o zi de vineri-noaptea,zapada multa…hm,ce greu trebuie sa fi ajuns pe vremeia aia la maternitate.Mi s-a mai povestit si ca eram un copil rau,desigur ca nu asta este motivul pentru care doi ani mai tarziu ,mama s-a rupt de mine,insa mie imi pare rau ca i-am facut nopti albe,fiind bebelus.

Nu mi-am sarbatorit niciodata ziua de nastere,nici mica,nici mare ….nicicand!Nu am dat niciodata de baut ,doar m-am ascuns in camera mea si am dat apa la soricei,un singur an au ramas,,saracii,nebauti”pentru ca m-au luat pe sus colegele de la internat.

In fiecare an mi-a lipsit cineva,dar azi nu plang pentru acei ani pentru ca asta este primul cand sunt aproape singura.De ce sa mint?La implinirea primilor doi ani ,sunt sigura ca mi-a spus ,,La Multi Ani”,apoi urmatoarea urare de bine a venit la 14 ani printr-o felicitare,de la ea,femeia ce mi-a dat viata.Eu,nu i-am multumit niciodata pentru viata,insa azi am facuto,chiar daca este ziua in care eu primesc tot felul de mesaje si urari de bine,stiu ca aplauzele se indreapta catre ea,femeia care mi-a dat viata,catre ea in mod sigur…dar si catre bunica ce m-a crescut  ca pe propriul copil,bunica care mi-a fost mama si tata atatia ani!Mi-a lipsit mult mama,in total 15 ani,ani in care nu am stiut cum arata femeia ce m-a tinut in pantece,ani in care probabil tot ce ii amintea ei de mine,era cezariana urata,poate nici aia caci pe acolo mai iesisera doi ca mine.

Nu m-am simtit niciodata speciala in aceasta zi,dar azi ….desi din toti oameni dragi,doar unul este langa mine,ma simt OM.Azi,ma eliberez de toate resentimentele si iert toti anii in care am judecato,azi vreau sa-i multumesc pentru viata,pentru ca exist.

Sa stiti,azi m-a sunat si mi-a spus,,La Multi Ani,fata mea” si oh….simt cum imbatranesc,dar te rog,Doamne tine-o in viata cat mai mult ,sa mai fiu si eu ,,copil”.

Daca am de facut multumiri ,nu le voi face pentru urarile de bine ,ci pentru faptul ca exist! Multumesc lui Dumnezeu,multumesc bunicii mele,matusii si ei…femeii ce mi-a dat viata!Sa ierti,este o binecuvantare pentru suflet!