El are un tata, dar tu? Tu ai pe cineva?


Da, stiu, esti o mama singura. Te minti ca esti fericită si ca in afara de copilul tau nu iti trebuie nimeni si nimic. Serios? Uita-te in oglindă, îndrăznește sa fii sincera! Chiar a murit femeia din tine?
Draga mea, hai sa-ti povestesc: am fost si eu o mama singura. Stii cât eram? Mica! Mica de tot. La figurat mai mult decat la propriu. Aveam inima cat un purice de teama ca nu cumva cineva sa facă rău copilului meu. Încă o am. Încă sunt pregatita sa fac crimă de om pentru fiul meu. Nu asa e normal? Orice mama isi apară puiul. Si una căsătorită si una divortata. Stii care este diferența? Aia căsătorită nu uita sa fie femeie, ma rog, cu exceptii.

tata-si-fiica
Chiar crezi ca ai ales varianta cea mai corecta atunci când ai decis sa rămâi o mama singura ? Nu, nu e obligatoriu sa fii căsătorită ca sa te poți numi femeie, insa tu si eu si multe, evităm sa aducem un bărbat in familia noastra, mai cu seama in fata copilului nostru. Suntem de părere ca are un tata si ca altul nu-i mai trebuie. Ok. De acord. El are un tata, dar tu ai un sot? Un iubit? Un partener? Un ceva? Cu tine cum ramane? Si când copilul tau va pleca tu vei ramane a nimănui? Nu, nu trebuie sa fii egoistă, dar mi-ar plăcea sa stiu ca te iubesti macar putin si ca si tu ca si mine consideri ca ai dreptul la fericire. Femeia este construită si educată sa isi dorească o familie. Una completa. Cunosc multe femei care din dorinta de a avea acea familie frumoasa s-au căsătorit devreme. Unele au gresit, altele au avut noroc. Eu ma număr printre primele, printre alea cele mai ,, nefericite ” care s-au căsătorit devreme, au gresit, au clacat, au luat-o de la capăt. Dar recunosc cinstit, mi-ar fi părut rău sa ies atât de sifonata dintr-o căsnicie încât sa nu mai cred in alta. Sa nu îmi mai dau dreptul la fericire doar pentru ca o data nu a mers. Si a fost greu. Al dracului de greu. Esti sceptică, ti-e frica si sa nu iti deranjeze un el copilul, ori copilul tau sa fie o povară pentru cineva. Ti-e frica si uneori chiar nu stii cum sa gestionezi situația. Te întrebi daca nu cumva ar fi mai bine sa….Sau sa..Esti mereu la mijloc. Ghici cine te va face sa iti dai seama daca ai ales omul potrivit, omul care merita ,, adus” in familia ta? Chiar copilul tau. Si nu, nu din prima. Nu-i va sări in brate altuia si nu-i va spune tata nici piscat cu ceara. Si nici nu trebuie. El are un tata. Si asta nu o va schimba nimeni si nimic, insa un simplu străin pe care la inceput va fi gelos ii va deveni in timp un prieten de nădejde. Asta tine de ei doi. De relația lor. De cat de bine iti cunosti copilul si cat de atenta vei fi la ceea ce iti transmite el. Pe copii nu-i putem păcăli, ei simt si sunt extrem de sinceri. Si iti vor spune.
După un timp copilul meu mi-a spus :,, am auzit la desene ca un tata face cat zece profesori, inseamna ca eu am douăzeci de profesori” . Si nu, nu spune tata altui bărbat in afara de cel care i-a dat viața, nici nu mi-as dori, poate chiar as fi impotriva, insa un lucru este clar: copilul meu stie de la sine ca are o familie frumoasa datorită lui, tatălui care nu ii este tata. Si uneori viața este atât de surprinzătoare încât nu iti va veni sa crezi cate sentimente poate avea un străin pentru copilul tau si cat de frumos ti-l poate educa, cu cata grija ii va dă sa mănânce si cat de des ti-l va lua de manuta si ti-l va duce la plimbare. Trebuie doar sa crezi si sa iti doresti ca tu sa fii o femeie împlinită pe toate planurile caci niciodata nu e prea tarziu sa mai încerci sa-ti dai o sansa si mai trebuie sa crezi ca da, uneori copiii au nevoie de tatăl ala care nu este tata. Au nevoie sa crească intr-o familie si nu neaparat sa meargă singur la tata si sa locuiască singur cu mama.78630829
Stiu cat de dificil este sa găsesti un om potrivit pentru tine si copilul tau, stiu ca ai de ales pentru doua vieți, stiu ca pretențiile cresc o data cu varsta, dar mai stiu si ca nu e chiar asa greu sa iti refaci viața după o căsnicie esuată. Stiu ca un copil chiar e fericit daca si mama lui este fericita.

Anunțuri

Prima casa


Prima mea casa a fost casa batraneasca. Asa cum am mai povestit am amintiri pretioase de acolo si nu numai. Multe case m i-au fost , , acasa”, dar nici una pe numele meu.
Îmi amintesc cu drag de casa batraneasca care avea un cires imens in curte, iar noi, pe rand,săream din pivniță direct la umbra lui. FB_IMG_1462465037477
Apoi a urmat casa unde stăteam cu toții in chirie. Sapte oameni în doua camere. Copil fiind atunci nu eram rănită de acea situație drept urmare nu îmi amintesc decat lucrurile frumoase. Aveam o livada si alergam ca nebunii prin ea, am luat si bătaie, am fost si pedepsiți caci dispaream de acasa pentru a-l imita pe tarzan agatati prin toti copacii. FB_IMG_1462465052893
Apoi am trăit pana am plecat la oras sa muncesc in căsuța de chirpici construită de familia mea. Multi ani fara curent electric. Si acum am senzația ca vorbesc de parca lucrurile se petreceau undeva in anii ‘ 60 când eu nici nu existam. Si totusi, exista oameni săraci, mai săraci de atât, insa nu despre asta vreau sa vorbim. Si daca încă citesti povestea mea poate ca  ai trecut si tu prin asta, sau poate nu dar te-a impresionat, ori poate vrei si tu tu PRIMA CASA!FB_IMG_1462466274918.jpg

Sa vorbim despre Prima casa ! Casa care va fi pe numele tau. Casa la care vor munci oameni pricepuți, iar tu o vei achiziționa cu bani multi sau putini, bani munciti cu sudoare, insa acum este sansa ta de a avea propria casa. Este frustrant sa ai un job si sa muncesti toata viața pentru a plati chirii cu bani grei, bani cu care ai putea sa iti achiti lunar rata pentru prima casa.
Sunt oameni care pun suflet la proiectele lor si asta se vede cu ochiul liber mai ales atunci când vine vorba de o casa. Ce ar fi sa poți sa spui de acum acasa acolo unde este casa ta? Ce ar fi sa nu mai spunem acasa in casele străinilor? Gandeste-te la asta, intra pe pagina de facebook a celui ce a pornit acest proiect, proiect la care pierde nopți si zile muncind poate tocmai pentru Casa Ta! Poate vei afla lucruri noi, poate te vei hotărî sa iti cumperi Prima casa atunci când vei vedea proiectul la care lucrează Robert Gagos sau poate măcar vei putea sa iti faci o idee despre cum va arata casa ta atunci când vei renunța sa mai stai in chirii.

Ps: Acesta nu este un advertorial plătit. Nu este scris pentru bani si nici de dragul de a umple pagini, este pur si simplu povestea mea reală si real este si proiectul la care se lucrează din greu. Cum vreau sa spun acasa casei mele, m-am gandit ca va vor ajuta aceste informatii si pe voi.

https://m.facebook.com/Class-Residence-Titan-482196978641845/

Sa ma ierti, copile…


10262148_10152428730717156_5798902051496683141_nCaci poate atunci când ai fost in burtica am mâncat ceva care ar fi putut sa iti facă rău, nu am stiut îndeajuns de multe despre alimentația unei femei însărcinate.
Poate atunci când te-ai nascut nu am stiut sa iti pun pampersul cum trebuie, poate te-am strâns prea tare la burtica sau poate l-am lăsat prea slab si ti-ai udat ori murdarit hainutele. Poate nu te-am purtat după fiecare masa cu capul pe umărul meu si poate te-a durut burtica. Poate te-am îmbrăcat prea gros si ai transpirat sau poate nu ti-am pus suficiente hainute si ti-a fost frig.

Poate ai plâns câteva minute fara sa te aud. Poate ca apa pentru baita trebuia mai caldă sau mai rece, am tremurat la fiecare lucru nou pe care l-am facut încă de când t e-am adus pe lume.
Poate ca nu am stiut sa iti alin durerea de dintisori, insa mi-am dat si ultimul meu leu ca sa iti iau geluri calmante pentru a te vedea linistit.
Poate nu am inteles mereu ce voiai sa îmi spui insa m-am străduit si de cele mai multe ori îmi zambeai fericit după ce obtineai ce iti doreai.
Cand ai crescut a trebuit sa fac  alegeri grele pentru tine. Poate te-au durut si nu am stiut cum sa iti fiu si mama si tata si prietena si partenera de joaca. Poate nu am stiut cum sa înlocuiesc oamenii din viața ta care au dispărut brusc.
Poate t e-am certat atât de tare încât ti-au plâns ochișorii si m-au facut sa ma simt cel mai urât si rău om de pe pământ.
Am gresit fata de tine de foarte multe ori, încă de când te aflai in pîntecele mele, asa cum ti-am mai spus, insa de un lucru sunt sigura ca nu il fac gresit. Nu gresesc iubindu-te! Si te iubesc cum vreau eu, intr-un mod egoist poate, uneori, insa stiu ca ai nevoie de mine si de iubirea mea asa cum ai nevoie de apa si de hrana. Stiu ca este singura ,, arma”” ce te va însoți de-a lungul vieții si te va ridica si din cele mai adânci mlastini. Stiu ca iubirea este cel mai bun lucru pe care am putut sa ti-l ofer negresit. Pentru restul, Sa ma ierti, copile !

Si n-ai iubit pe nimeni…


 

… Asa cum l-ai iubit pe el, nu? Si acum ce faci daca te-a parasit? Te dai cu capul de pereti? Fa-o, dar nu-ti pierde mințile! Te umilesti si ii scrii hectare de reprosuri printre lacrimi de care abia mai vezi tastatura telefonului? Ei, hai nu o da in penibil! Fii demnă, fata draga! Oricare ai fi tu si oricât de putine ai sti despre viata. Oricât ai iubi si oricât ai vrea sa crezi ca altul ca el nu vei mai gasi. Si nici nu iti doresc! Stii ce? A facut bine ca te-a parasit ! Si poți sa plângi, sa urli, Sa disperi….acum! Maine când te trezesti iti speli frumos fata, iti dai cu fond de ten, mascara si un gloss si iti bei cafeaua la terasa cu o prietenă, cu zece sau singura, dar nu in casa! Iesi si uita de el! Nu e usor, dar iti promit ca nu este imposibil.consolarea-unei-prietene

Si daca tot e la moda asta cu selfie, fa-ti si tu unul si pune-l pe facebook chiar daca te-a blocat, cineva se va găsi sa-i arate cat de puternica si frumoasa ai rămas, poate chiar mai mulțumită ca in viața ta nu mai este el.
Stiu, vei mai suferi câteva zile, poate luni, un an? Dar sa iti dau o veste si mai proasta: nu este singurul care iti va face ochii aia frumosi sa lacrimeze. Mi-as dori, ti-as dori sa nu mai cunosti durerea, insa din pacate este o perioada in viața noastra pe cat de frumoasa ar trebui sa fie pe atât de umbrită este de astfel de episoade. Nu te panica, va trece asta si nu vor ramane decat amintiri de care peste ani te vei amuza . Poate chiar il vei întâlni la brațul altei femei cu copii atarnandu-i de gât si nici nu iti va parea interesant. Nu iti irosi timpul plângând după oameni pe care nu ai de Ce sa ii regreți. Nu pierde vremea cu oameni care nu vad in tine femeia ideală, asta inseamna ca vei fi femeia altuia atunci când trebuie. Acum este vremea sa profiti de tinerețe, Sa iesi in lume si sa te distrezi, sa profiti de fiecare clipa si sa nu lasi pe nimeni si nimic sa iti spulbere visele, dar mai ales, draga mea, nu lasa un bărbat sa devina visul tau. E timp pentru asta! E timp pentru toate! E timp pentru un el pe care il vei gasi mereu acasa sau care te va gasi la cratiță, la birou ori cu copiii prin parc. Si atunci multe dintre astea nu le vei mai putea trai la intensitate maxima. Si tot atunci vei fi îndreptățită sa plângi când este cazul pentru si cu bărbatul tau, caci el va fi al tau. Cei pentru care vei plânge pana la el sunt trecători prin viata ta si vor ramane mici lecții pe care le vei reciti zâmbind si spunandu-ti in gluma: ,, ce adolescenta naiva am fost”.

Atunci cand vine o surioara….


Recunosc, nu mai speram sa fiu mama a doua oară chiar daca îmi doream foarte mult o fetita. In urma cu un an, Denis îmi ceruse o surioara insa nu stiam de ce ,, minciunele” sa ma agăț ca sa il fac sa înțeleagă ca nu mai vine,, barza”. A fost o greseala nestiind ca la fix un an aveam sa-i dau vestea cea mare cum ca va avea un fratior sau o surioara. Bineinteles ca nu si-a mai dorit si m-a ,, batut ” cu propriile argumente pe care i le spusesem eu cu un an in urma in ideea de a-l convinge ca ,, e mai bine singur”.12745828_10153960040977156_6085181499836188176_n

Ma laud cu una bucata copil cuminte asa ca nu a fost deloc greu sa -l conving ca o surioara sau un fratior avea sa vina in familia noastra. Prima lui reacție a fost ceva de genul : ,, lasa ca nu te mai ingrasi tu ca sa faci copil”. Da, v-ati prins! Asa am mințit bietul copil atunci când mi-a spus ca isi doreste surioara. ,, mami nu se mai ingrasa atât de mult asa cum ai vazut tu în pozele de când erai in burtica, asa ca nu poate sa facă surioara” . Acum fie vorba între noi sper nici sa nu ma mai pricopsesc cu 20 de kg. Una peste alta, timpul a trecut, prietenele nu se fereau sa vorbească despre burtica mea si de fata cu Denis, iar pentru mine nu trecea nici o zi fara sa-i amintesc ca in câteva luni va avea( sperăm eu de atunci) o surioara. Burtica a inceput sa crească si Denis era tot mai convins ca da, mami mai poate sa se ingrase .

A urmat problema:,, fetita sau baiat”? Cu toata fiinta îmi doream o fetita. Si la el mi-am dorit tot o fetita. De când ma stiu vreau o ,, motata „. Denis al meu s-a răzgândit, nu mai vrea surioara, vrea ,, fratior”. Vrea sa-l cheme si Andrei ca pe prietenul lui. Iar munca de lămurire după ce am aflat ca defapt va fi o fetita si nu băiețel. Fix sase săptămâni pana ne-a spus medicul a doua oară ca e fetita i-au luat sa accepte ca va avea o surioara. Inclusiv în ziua aia îmi urase când am plecat la doctor,, sa fie fratior, fetițele sunt rele”. De aici si pana la ,, eu îmi iubesc surioara, pupat burtica, pus manute ca sa o simtă si el, constatări cum ca :,, ti-a mai crescut burta un pic” nu a mai fost deloc mult. Si toate au venit de la sine fara prea multe eforturi. Singurul lucru pe care i l-am repetat zilnic si o sa il repet toata viața a fost si va fi: ,, NICIODATĂ nu o voi iubi pe ea mai mult sau putin decât te iubesc pe tine. Tu esti copilul meu special, ea este fetita mea speciala, eu pe voi va iubesc la fel”. Acum abia asteptam marele eveniment. Denis nu mănâncă nimic fara sa o ,, servească ” pe surioara lui din burtica. Si asta nu l-a invatat nimeni. Doar a auzit el ca fratii împart tot. Stiu ca probabil vor fi momente de gelozie, dar am toata încrederea ca voi fi suficient de atenta la nevoile copilului meu si capabilă sa le ofer la amândoi in egală masura tot ceea ce tine de mine. Deci se poate, poate sa vina linistită surioara caci Denis a inteles un lucru important : ,, o mama isi poate iubi toți copiii la fel de mult „

Nu mi-am ,,luminat” sufletul


Nu am putut, bai! Nici cand eram mica nu reusea sa ma domine magia Sfintelor Paste, drept urmare eram neschimbata si nu tineam nici post, ma duceam la biserica si ma jucam telefonul fara fir in curtea bisericii. Ei, hai, acum nu mai sunt pustoaica si nu m-as duce sa sar coarda in curtea bisericii, dar despre suflet vorbeam, nu? A, si despre post. Nu am tinut, cica femeile gravide nu tin post.

Nu am de gand sa iau aceasta sarbatoare in ras. Nici macar o secunda nu am intentionat asta, insa mi s-a luat la propriu( noroc cu faceboock-ul asta)  de mesaje precum: ,, e Invierea, e vinerea neagra, e postul Pastelui, SA FIM MAI BUNI”. Serios? Astea ma provoaca sa fiu mai rea, spunand ceea ce gandesc. Nu voi intelege niciodata de ce avem nevoie de o sarbatoare ca sa fim mai buni( ca sa ne prafacem ca suntem), nu inteleg de ce ne spovedim doar atunci( eu nu am facut-o niciodata), nu inteleg de ce ,,iertam ”atunci si dupa aceea o luam de la capat cu pacatele.

In fine, nu asta voiam sa va spun ci sa ma ,,spovedesc” la voi recunoscand ca eu nu mi-am ,,luminat ” sufletul odata cu Invierea. Am ramas la fel, nu am putut fi nici mai buna, nici mai rea decat in alta zi. Nu mi-am cautat ,,dusmanii” sa le cer iertare daca le-am gresit, nu mi-am luat toata agenda la sunat sau trimis mesaje cu ,, fie ca..”, nu m-am simtit mai buna, mai curata, mai usoara, mai speciala. Culmea, nu a venit Iepurasul si nici nu am fost Iepurasul nimanui. A fost o zi obisnuita in care m-am intalnit cu oameni dragi( o fac mereu cand am ocazia). A fost o zi in care nu m-am ferit sa spun ce gandesc de  teama ca fac pacat fiind sarbatoare, o zi in care am fost acelasi om si tare bine ma simt.

Concluzie? Viata m-a ,,educat” in asa fel incat sa fiu in fiecare zi asa cum unii isi doresc sa fie la sarbatori, iar asta ma intristeaza. Ar fi frumos sa ne spovedim mai des daca asa simtim, sa iertam de cate ori simtim asta din tot sufletul, sa nu gresim si sa nu pacatuim in speranta ca vin sarbatorile si ni se vor usura sufletele si constiinta. Sa dam de pomana si sa facem fapte bune in oricare  zi din viata noastra si sa aprindem lumanari mai des pentru cei morti. Sa nu ne ,,spurcam” un an si sa ne ,, curatam” o zi. Daca de sarbatori suntem mai buni, sa facem sarbatoare din fiecare zi pe care o traim.

 

Trairi


Imi iubesc viața. Viața de la Dumnezeu, viața pe care mi-a dat-o mama, dar mai ales îmi iubesc viața pe care mi-am construit-o cu atâta iubire. Iubesc sa fiu femeie, mama, sotie. Iubesc sa ma simt iubita. Iubesc sa traiesc stiind ca fericirea mea depinde de oamenii dependenți de iubirea mea.
Pana nu demult eram convinsă ca voi fi doar mama lui Denis. O mama singura si o femeie care din cand in cand va adormi in brațele unui bărbat incapabil sa ne facă loc cu adevarat in viața lui mie si fiului meu. In fond, fiul meu avea un tata, iar eu bărbați puteam avea câți doream. Puteam sa devin o femeie singura si independenta. Una rece si nonconformistă. O femeie puternica care s-ar fi luptat cu oricine si oricât pentru ceva al ei, insa nu stiu de ce, dar nu asta era viața pe care mi-o doream oricât as fi crezut ca asa mi-e scris. Pana la urma crescusem intr-o familie chiar daca nu era a mea. Învățasem ce inseamna iubirea, respectul, munca, sinceritatea si fidelitatea. De ce nu as fi putut sa îmi ating țelul de a-mi clădi micul meu univers format din tata, mama si copii?

Poza_Cuplu3
Mi-a fost greu si am realizat in timp, mai ales atunci când mi s-a spus : ,, tu iti doresti familie, dar nu faci nimic ca sa o ai! „. Asa era. Nu miscam un deget. Nu lăsăm de la mine. Nu ma dedicam cu totul. Nu ma potriveam, , regulilor” din capul meu si nu stiam cat de important este sa pui in aplicare ceea ce cunosti la nivel de teorie. Eu stiam ce trebuie sa fac, dar nu făceam nimic.  Poate ca nici nu stiam cum, chiar daca stiam ce. Eu luptam pentru familie, dar familie in mintea mea insemna doar eu si fiul meu chiar daca in spatele tuturor lucrurilor bune care ni se întâmplau, se afla un bărbat. Si ne era tot. Asa cum ne este si acum. Si nu, nu este cel mai bun de pe pământ, dar este cel mai bun in ochii si sufletul meu.
Asadar, ce inseamna pentru mine familie? Inseamna in primul rand ca NU traiesc asa cum traiesc restul familiilor. Nu, nu exista niste reguli pe care daca nu le respecți inseamna ca nu esti in locul potrivit cu oamenii potriviți.
Eu sunt si mama si copil. Eu fac ce vreau atâta timp cat sotul meu stie si este de acord, dar in primul rand el este primul meu care ma susține si in cele mai proaste decizii. Am mai spus-o. Este acolo sa ma sprijine când dau gres, dar ma lasa sa vad cu ochii mei.
In familia mea nu exista: ,, nu poti”,, esti prea mic”, ,, nu stii”. Exista: ,, sunt aici ca sa te sprijin in caz ca ceva nu e asa cum ti-ai dorit”. Nu contează ca este vorba despre mine, copil, sot. Suntem aici si ne avem ca sa ne fim. Mereu. Oricand. Oricum.
Familia mea nu este interesată de vorbele nimănui. Nu o atinge nimic din afara si nu ia in seama decat ceea ce crede ca se potriveste, , stilului” ei unic. Pentru ca da, familiile sunt unice. Singurul lucru comun cu alte familii este acela ca exista mama, tata si copii.
Familia este cea mai mare realizare a vieții mele, oricâte ar urma după ea. Nimic nu este mai pretios pe lumea asta decat sa iubesti fara bariere. Sa fii cu totul acolo unde iti este trupul. Sa nu obosesti niciodată ,, muncind” pentru fericirea voastră. Sa fii împlinit. Sa fii părinte si cu toate astea sa rămâi copil langa copiii tai.
Multumesc tuturor eșecurilor din viața mea. Fara atâtea lacrimi, atâtea temeri, atata suferință, azi nu as fi stiut sa prețuiesc fericirea nemărginita din familia mea. Pe toate mi le-am facut singura. Si cele bune si cele rele, caci da, suntem răspunzători de ceea ce trăim si vom fi bine atunci când vom invata sa ni le asumăm.
Imi asum: am facut greseli ca sa prind fericirea. Si am promis sa nu-i dau drumul. Niciodata!