Nu am putut, bai! Nici cand eram mica nu reusea sa ma domine magia Sfintelor Paste, drept urmare eram neschimbata si nu tineam nici post, ma duceam la biserica si ma jucam telefonul fara fir in curtea bisericii. Ei, hai, acum nu mai sunt pustoaica si nu m-as duce sa sar coarda in curtea bisericii, dar despre suflet vorbeam, nu? A, si despre post. Nu am tinut, cica femeile gravide nu tin post.
Nu am de gand sa iau aceasta sarbatoare in ras. Nici macar o secunda nu am intentionat asta, insa mi s-a luat la propriu( noroc cu faceboock-ul asta) de mesaje precum: ,, e Invierea, e vinerea neagra, e postul Pastelui, SA FIM MAI BUNI”. Serios? Astea ma provoaca sa fiu mai rea, spunand ceea ce gandesc. Nu voi intelege niciodata de ce avem nevoie de o sarbatoare ca sa fim mai buni( ca sa ne prafacem ca suntem), nu inteleg de ce ne spovedim doar atunci( eu nu am facut-o niciodata), nu inteleg de ce ,,iertam ”atunci si dupa aceea o luam de la capat cu pacatele.
In fine, nu asta voiam sa va spun ci sa ma ,,spovedesc” la voi recunoscand ca eu nu mi-am ,,luminat ” sufletul odata cu Invierea. Am ramas la fel, nu am putut fi nici mai buna, nici mai rea decat in alta zi. Nu mi-am cautat ,,dusmanii” sa le cer iertare daca le-am gresit, nu mi-am luat toata agenda la sunat sau trimis mesaje cu ,, fie ca..”, nu m-am simtit mai buna, mai curata, mai usoara, mai speciala. Culmea, nu a venit Iepurasul si nici nu am fost Iepurasul nimanui. A fost o zi obisnuita in care m-am intalnit cu oameni dragi( o fac mereu cand am ocazia). A fost o zi in care nu m-am ferit sa spun ce gandesc de teama ca fac pacat fiind sarbatoare, o zi in care am fost acelasi om si tare bine ma simt.
Concluzie? Viata m-a ,,educat” in asa fel incat sa fiu in fiecare zi asa cum unii isi doresc sa fie la sarbatori, iar asta ma intristeaza. Ar fi frumos sa ne spovedim mai des daca asa simtim, sa iertam de cate ori simtim asta din tot sufletul, sa nu gresim si sa nu pacatuim in speranta ca vin sarbatorile si ni se vor usura sufletele si constiinta. Sa dam de pomana si sa facem fapte bune in oricare zi din viata noastra si sa aprindem lumanari mai des pentru cei morti. Sa nu ne ,,spurcam” un an si sa ne ,, curatam” o zi. Daca de sarbatori suntem mai buni, sa facem sarbatoare din fiecare zi pe care o traim.
Povesti din suflet de copil 
Hehe, ce pe gustul şi sufletul meu ai scris!! Te pup! 😉
Hristos a Înviat!
Adevarat a Inviat! Potecuta, credeam ca nu, se pare ca nu te cunosc suficient. :)))
ps: si totusi suntem credincioase, trebuie mentionat :)))
Dupa sufletul meu ai scris! Scrisesem si eu ceva de gen acum cateva zile dar am renuntat sa postez… Eram mai suparata decat tine si cred ca ar trebui sa il temperez putin înainte de a il face cunoscut. Nu mi-a fost rau de la mancare, dar de la postări pe fb….
Daaaa. Nu am mai putut sa tac, desi nu ar fi trebui sa fie treaba mea, insa :,, rau ma dor ochii ma dor, de la mesajele lor”😃 te pup si astept articolul si netemperat ca doar de asta avem ,, ograda ” noastra în care avem dreptul sa spunem orice.
Asa e, asta imi spun pentru ca asta cer: sa isi vada fiecare de treaba lui. Dar cand sunt asa asaltata, parca nu pot sa ma abtin. Trebuie temperat. Din pacate as leza chiar prieteni apropiati. Eu ii accept cum sunt, e loc pt toata lumea. Dar ma cam supara atitudinea ce blameaza ca tu esti altfel. Vezi altfel… Asa e, suntem aici sa spunem orice, dar si ei ma citesc… Dirijez textul spre un punct de vedere, nu o acuzatie generala si cred ca il voi publica..
Ah si am uitat… Te pup si eu 😉!
apreciez gândurile tale… “sărbătorile“ sunt sufocante.
Multumesc. Da, desi e a doua zi nimeni nu ne mai propune sa fim mai buni, totusi😃😃😃
suntem buni atât cât se poate..
într-o lume rea
Sunt de acord, nici nu impun cuiva sa fie bun, dar sa nu mai aud de oameni care se prefac ca sunt buni la sărbători si ne mai roagă si pe noi astia mai ,, rai” sa nu uităm ca e saptamana patimilor, vinerea nu stiu care, etc