De-as mai fi copil…


646x404Candva va povesteam mici franturi din copilaria mea si posibil ca unii din voi sa fi inteles ca am avut o copilarie trista. Nimic mai fals si asta este doar vina mea pentru ca am ales sa vorbesc doar despre lucrurile ce m-au durut, m-au marcat sau mai cu seama m-au pregatit pentru viata. Eu asa cred: ,,copilaria mea m-a pregatit pentru realitate”. Nici pe departe realitatea nu inseamna o viata trista, dar nici una roz asa cum crede fiul meu acum care m-a intrebat ce culoare are viata iar eu i-am raspuns :,,roz, mami, roz trebuie sa fie”.

Dupa cum spune zodia mea sunt o visatoare, o romantica incurabila, o femeie perfecta de care se poate indragosti orice barbat, insa din pacate pentru el  sunt cea mai imprevizibila si transanta femeie care iti taie creanga de sub craci cand iti este lumea mai draga.

Ma rog, nu despre asta doream sa scriu azi, ci despre mine ca si copil; si analizand ieri, azi si de cinci ani comportamentul copilului meu, ma intrebam cu cine seamana atat de cuminte. Denis chiar este un copil cuminte si ma simt de multe ori vinovata, gandindu-ma ca poate nu i-am permis prea mult, dar ce sa vezi? Seamana fix cu doamna maica-sa, ma! Da, eu am fost un copil cuminte, cel putin asa imi amintesc eu. Bine, nu foarte cuminte, asa in limita bunului simt, ca deh nu exista baba frumoasa si copil cuminte. Cea mai mare prostie pe care am facut-o eu a fost in adolescenta cand am azvarlit cu lubenita dupa saraca bunica-mea si ghinionul a fost ca am nimerit-o in cap, norocul ca a fost doar jumatate de lubenita ,,plapanda si prematura”, deci nu am ranit-o, dar si azi isi aminteste tot familionul si ma ia la misto. De ce? Pentru ca trebuia sa o pun pe vara-mea ( cu cinci ani mai mica) pe autobuz ca sa plece la cealalta bunica a ei, iar eu am luat-o cu mine si iubitul meu pe care bunica il poreclea intr-un fel si am plecat la dunare cand vara era pe duca iar vantul ne flutura pletele mai sa dea cu noi din caruta. Saraca bunica, nu ar fi aflat treaba asta daca nu am fi dat nas in nas cu ea pe ulita cand noi veneam despeleguiate in costumele de baie si cu hainutele in mana, dar cum a aflat normal ca m-a certat de fata cu toata lumea grav de tot, iar eu fiind o adevarata domnisorica nu puteam suporta o asemenea rusine asa ca am apelat la lubenita care mi-a fost la indemana, am aruncat si am luat-o la sanatoasa. M-a pedepsit crunt, au fost zile bune in care nici nu s-a uitat la mine, dar azi isi aminteste razand si spune ca asa ceva nu ar indrazni nici nepoata nepotilor sa faca.Alta nazbatie sau obraznicie nu imi amintesc si credeti-ma ca daca ar fi as spune, in schimb ,, de-as mai fi copil” as face multe.

In primul rand eu una regret amarnic ca atunci cand nu ma lasau pe ulita stateam ca fraiera in casa si nu saream geamul noaptea sa imi dea iubitul un  mozol sub clar de luna plina:)) Si zau, treaba asta ar fi fost o amintire frumoasa ca tot aud la fete despre astfel de experiente si parca prea li se lumineaza ochisorii cand povestesc. Ce faceam eu in tot timpul asta? Pai nu aveam tableta, telefon, laptop, nici la televizor nu aveam acces nelimitat ca se uitau ai mei la stiri sau mai stiu eu ce emisiune ,,iarta-ma”, ,,din dragoste”, asa ca stateam in geam ca o pisicuta si asteptam sa vina un copil sa strige la poarta si sa ma salveze caci in cazul asta ai mei nu erau asa ,,scartari” si imi dadeau voie sa ma joc o ora, doua prinselea.

355624-1024x768-1273342307a6n2xw1Nu prea am fost la discoteca,oameni buni! Doar de doua sau trei ori si atunci cu bilet de voie. Pai sora-mea care a fost crescuta de maica-mea si care manca bataie pentru cate prostii facea nu sarea geamul sa primeasca doar mozoale sub stelele stralucitoare din noapte, ea povesteste ca discoteca era viata ei si mai mult decat atat povesteste ca pleca de acasa imbracata frumos, elegant, decent, cu bilet de voie, dar cu fusta mini si tricoul cu buricul gol si se transforma intr-o diva dupa ce mami dormea linistita stiind ca fata ei este ferita de orice fel de ,, raceala”. N-am facut-o nici pe asta, dar sa mor de nu imi pare rau. Pai eu cand ma duceam la discoteca trebuia sa vina prietena mea Cry sa ma ,,invoiasca”, sora ei aproape ca era pusa sa dea semnatura ca ma va aduce acasa intreaga, nevatamata si tot fata mare si chiar am fost cuminte, desi cand ieseam nu treceam neobservata ca deh,,,l-am mostenit pe tatal meu frumos, iar modestia este calitatea mea forte:))

Nu stiu ce as mai face daca as mai fi copil, dar stiu sigur ca daca as avea mintea de acum ar fi vai si amar de familia mea care slava Domnului,  m-a crescut si educat cum a stiut mai bine, insa parca prea mi-e ciuda cand aud despre ,,prostioare” din copilarie si eu nu am ce sa povestesc. Copil model m-a facut mama!! A, si modest, uitasem.

Una peste alta am avut totusi o copilarie frumoasa fara laptop, tableta, desene animate sau telefon mobil. Am fost un copil fericit!

Voi ce amintiri din copilarie aveti?:) Nu ma faceti sa regret prea mult ca am fost cuminte, va rog:)

Anunțuri

Autor: Raluca Bădița

Cand scriu....visez. Cand visez ...zbor. Cand zbor...traiesc.

26 de gânduri despre „De-as mai fi copil…”

  1. Oricum ai fost si esti un copil frumos :* eu aproape am sufocat-o pe sora mea cu haine pentru ca mi-a zis mami sa am grija de ea pana venea de la magazin si eu prin asta am inteles sa o imbrac cu tot ce am gasit la indemana + un fular, nu stiu de unde l-am scos cand afara erau peste 30 de grade

  2. O mama asemanatoare am avut si eu, dar sa nu fiu carcotasa. Asa poate m-a ferit de multe in felul ei, dar am trecut si prin „ma duc la var’mea in camin in vizita”, partial adevarat, partial sa vad si eu o discoteca sau un bar, dar care nu s-au lipit de mine ca stil de viata.
    Acum locuiesc intr-o vila plina de tineri care din ” saru’mana, mamaie” nu ma scot (dar ii cresc, ce sa fac si eu, batranetile mele, maica!) si din cate vad, nu am pierdut prea multe ascultand de mama, dar si incercand pe pielea mea si constatand ce-mi prinde bine si ce nu ca mod de viata chiar daca pe parcurs mi-am mai schimbat parerea despre un lucru sau altul.
    Oricum, fiecare am facut draciile noastre si nu stiu daca as schimb prea multe din copilaria mea

    1. Da, cu siguranta parintii ne cresc si ne educa cum cred si cum stiu ei mai bine, dar de noi se prinde doar ce vrem noi. Trebuie sa fie frumos sa traiti printre atatia copii care va respecta. Acum ca sunt mama, inteleg si eu de ce nu aveam voie cu x sau y intr-un loc sau altul. Mă gândesc cu teama la cum voi fi peste mai puțin de 10 ani. Noroc ca am băiat si parca totusi nu esti la fel de panicata ca in privinta unei fete, desi…offf, mă simt atat de batrana la nici 28 de ani:D

      1. Eu am aproape 33 si nu ma simt deloc batrana intre tineri de 20-25, hai pana spre 27. E adevarat ca uneori ma mai burzuliesc la ei, dar ma ajuta sa imi incarc si bateriile. Dar mamaie e mamaie…=))

  3. Luam parfumurile mamei si le goleam in sticlute mici, iarna ma duceam la scoala in dres si pantaloni scurti, fara sa stie ai mei, ma jucam cu chibriturile si le aruncam in spatele oglinzii, ca stiam ca nu se gandeste sa le caute acolo. Ma urcam in copaci si mereu cadeam in cap. Ma cataram pe bara aia de batut covoare si citeam carti. Imi intindeam toate jucariile in fata scarii si nu lasam pe nimeni sa intre pana nu imi spunea daca am jucarii frumoase. Plus multe altele. Am fost un copil bomba.

  4. Ooo, daaa….deci faza cu săritul pe geam îmi e mult prea familiară :)). Într-o noapte am pățit-o, mătușa ne-a închis geamul, și nu prea am avut cale de întoarcere decât pe ușă. Continuarea n-o mai zic… Ea ne știa dormind frumușel( eu și verișoara mea), iar noi umblasem pe la discotecă în căutare de prinți călare pe cai albi.

      1. Păi normal că a aflat, că ea ne-a deschis ușa, noaptea ea o încuia….Pe verișoară-mea a pedepsit-o, eu am scăpat, cică mama trebuia să se ocupe de boroboața mea…și mama m-a iertat! Din păcate, nu le mai am pe nici una dintre ele pe lângă mine, dar amintirile din acea perioadă sunt foarte vii și foarte dragi!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s