Eu nu-s deşteaptă, mă!


Da, nu ştiu cat de proasta sunt, însă stiu ca nu sunt desteapta. Stiu ca pana acum cativa ani (putini), am fost complexata ca nu am o facultate, îmi era rusine sa spun ca am facut pana si liceul la tara si ca provin dintr-o familie care nu a fost familie. Asa ca,ce desteapta? Ce pretentii? Puneti-va asteptarile in cui, caci daca la mine, la tara, la liceul meu, nu s-a facut engleza, ar fi păcat sa mă strofoc eu acum, chiar daca stau la oras. Nu pot băi, nu mă duce tartacuta sa fiu desteapta!

Pe mine bunica-mea mă invata, atunci cand mă cara după ea printre maldarele de coceni, ori prin pogoanele de porumb, sa fiu om si sa nu care cumva sa o fac de ras. Nu mi-a vorbit in engleza si cred ca de asta am si priceput eu asa de bine. Mi-a spus calm si răspicat, simplu: ,,Liliana, muică, fata mea, sa fii cuminte si sa nu calci strâmb ca eu mor!” Aoleo, ce hoaţă era mamaia; stia ca era, si încă mai este, parte din universul meu; stia ca daca moare ea, eu nu as avea cui rămâne. Si am priceput sau poate asa mi-o fi fost norocul sa fiu eu fata cuminte si sa nu se audă nici musca unde sunt. Ei, nu stiu daca chiar nu se auzea musca, dar cuminte am fost. Nu am iesit o destapciune, dar a facut om din mine. Si pentru asta sunt mandra de mine si nu termin pana nu apuc sa mă laud.

Venea cu batul după mine in fiecare vacanta, eram pe ulita cu copiii, nu făceam nimic rău, dar datorita (atunci  din cauza) bunicii eram prima care intra in casa. Si plângeam, si jeleam toti mortii, si ziceam ca am cea mai rea bunica. Azi, ii multumesc ca m-a invatat ca ce este mult strica. Se spune ca atunci cand o fata este tinuta din scurt, cand scapa, scapa ca vaca in lucerna. Adică, mai pe romaneste, rupe tot. Nu a fost si cazul meu, caci am primit in doze mici, din fiecare. Am avut personalitate de mica si făceam doar ce consideram eu ca este bine, drept urmare nu a reusit nimeni sa mă despartă de prima mea dragoste, din tei, pardon, de după prunii de pe ulita.

M-a invatat sa tac atunci cand trebuie, dar nici asta nu s-a prins de mine, caci atunci cand am un punct de vedere vorbesc ca o moară stricata. M-a invatat sa fiu buna si iubitoare, dar pentru asta nu ai nevoie de sfaturi. Iubirea nu tine de educatie. Iubirea înseamnă sa ai un suflet si atat. O inima ne bate tuturor in piept. Cred ca acest sfat l-am luat prea in serios, caci, de multe ori, am fost excesiv de buna, iubitoare si, drept urmare, s-a dovedit a fi luata, de tot atatea ori, de proasta.

M-a invatat sa spun Nu atunci cand simt, dar tare mult mi-a luat sa mă destept, in acest caz. Din prea mult bun simţ am acceptat să mi se facă rău.  Nu, nu am fost victimă, caci mi-am facut-o cu mana mea, de prea multe ori. Am meritat sa ma dau, de cateva ori, cu capul de toti peretii ca sa inteleg ca este mai bine pentru mine sa fiu si putin de tot, numai putin, ”nesimtita” sau nepăsătoare, cumva. Credeti-ma, este nevoie sa uiti de bunul simt, uneori,  să iti fie bine.

M-a invatat sa ma inteleg cu viitoarea soacra si pot sa spun ca bunica este printre putinii oameni ce da astfel de sfaturi, gen: ,,Fata mea, ea iti va fi de acum ca o mama, sa o asculti, sa o ajuti, sa o respecti!” Spun putinele, pentru ca am cunoscut mame ale prietenelor mele, care spuneau: ,,Sa nu care cumva sa te lasi calcata in picioare de soacra, ca eu nu te-am crescut sa te umileasca ăia; tu sa faci ce vrei tu si sa il tii si pe barbatul tau langa tine, sa faci legea in casa lor!”. Bai, si ce imi vine sa dau dreptate mamelor ce dadeau astfel de sfaturi! Păi de ce, mă, sa o rescpect, daca ea ma ia drept,, femeia ce i-a luat copilul”, daca ea e rea cu mine (si aici nu vreau sa dau exemple personale din fosta mea casnicie ca v-as cam speria).

Prin urmare ma repet, nu sunt desteapta; adică nu am cine stie ce studii; nu am citit sute de carti, spre marea mea rusine, dar nici nu e tarziu pentru nimic. Nici macar pentru o limba straina nu e tarziu, dar cred ca ,,norocul” in viata nu vine doar de la studii, de la limbi straine, de la statul social. Mie mi s-a ras de multeeeee ori in fata cum ca sunt o fata crescuta de o bunică si, deh, nu aveam nas de oamenii respectivi, fără studii, dar cu familia inchegata,  alături, chiar daca se injurau ca la usa cortului şi işi ”demonstrau” ciudat iubirea.

Eu nu am avut  familie formata din tata, mama, surori sau frati.  Sau mai bine zis am, ca orice om ce se naste, dar am fost asa imprastiati prin tară, de parca ne-ar fi aruncat Dumnezeu cu prastia, intr-un an cand mama a considerat ca este mai bine sa plece de la tata. Şi nu sunt  desteapta, chiar daca m-am chinuit sa fiu printre primii in clasa, mereu. Practic sunt saraca si proasta in ochii multora, insa am ceva ce putini au, am bun simt, chiar daca uneori sunt obligata sa fac abstractie de el; am educatie, una simpla, dar corecta, primita de la bunica, unchiul si matusa mea care mi-au fost familie cu adevarat; am un suflet pe care nu l-as da pe o mie de realizari materiale, caci fara suflet nu as fi avut atatia oameni minunati in preajma mea si sunt OM, in toata puterea cuvantului.

Eu nu-s desteapta ca cei care m-au exclus categoric din viata lor din cauza studiilor mele ”insuficiente”, dar sunt OM, unul cum ei nu vor fi, vreodata, toti la un loc. In jurul meu, de-a lungul vietii, s-au format pareri si opinii vizate de oameni fara caracter, dovedit in timp, oameni cu care am copilarit si am mancat paine cu branza in copilarie, dar care peste ani m-au privit de sus cand eu ma imbracam  din piata, iar ei cu haine second sau imprumutate de la prieteni, dar de firma! Oameni care au castigat locuri bune de munca pe pile si care veneau sa cumpere, de la magazin, unde eu eram vanzatoare si imi lasau bacsis, nu in semn de multumire ca i-am servit, ci cu aroganta cum ca eu sunt o simpla vanzatoare si sa-mi dea ei de o paine. Oameni ..de bine, cică..

Exemplele pot continua si, din pacate, nu sunt singura care, intr-un moment sau toata viata, a trecut prin asta; sunt multi, prea multi oameni care se vor regasi, poate, in acest articol.

Si daca tot vorbeste lumea despre voturi si votare,  în perioada asta, vă mărturisesc că eu nu am mers la vot NICIODATA,  pentru ca şi  aici sunt la fel de afonă. Nu am stiut cu cine sa aleg, în cine să am încredere, cine ar putea avea un strop de omenie, nu mă gândeam decât  cine va avea buzunarele mai mari pentru a indesa mai bine in ele, cum tot vedeam eu. Nu am stiut daca s-a nascut cel care sa ajute mamele singure, femeile maltratate, copiii abandonati, lumea săracă, dar muncitoare. Nu am considerat ca votul meu va mari alocatia unui copil ce nu isi permite, macar, trei haine pe luna sau rechizite la şcoală. M-am convins ca in tara mea fiecare isi duce greul cum poate, indiferent de cine o va conduce, pentru ca acesta, oricine ar fi, el ne va sfida zambind si ne va minti in fata, in timp ce noi il vom saluta respectuos.

De asta nu am mers la vot, pentru ca nu-s desteapta, mă!

 

Anunțuri

Autor: Raluca Bădița

Cand scriu....visez. Cand visez ...zbor. Cand zbor...traiesc.

37 de gânduri despre „Eu nu-s deşteaptă, mă!”

  1. Ahhh! Ce-mi plac oamenii care spun lucrurilor pe nume si care vorbesc din suflet. ❤
    Doar un om destept ar putea sa isi cunoasca limitele si sa tinda spre o permanenta dezvoltare. Si din ce am citit, tu esti un om destept! 😉

  2. Fata mea, nici măcar prin propriul blog nu am trecut să las ceva răspunsuri la comentarii, sunt tot pe fugă, dar am citit articolul tău cu o plăcere nebună şi am savurat fiecare cuvânt. Rar oameni ca tine şi te pretuiesc şi mai mult decat am făcut-o pană acum. Esti minunată şi…deşteaptă. Foarte deşteaptă..

  3. Adriana,tu mă crezi ca eu am ochii in lacrimi? Nu pentru ca mi-ai spus ca sunt desteapta, nici pe departe, ci pentru ca esti sincera si mai ales,, te pretuiesc-ul ” ala mi-a ajuns direct la suflet. Te imbratisez si iti multumesc din tot sufletul meu. Mi-ai facut seara frumoasa.

    1. Draga mea, dragă, i-am citit sotului meu toată postarea ta. Mi-a spus, că fără să ştii, poate, ai scris ceva valoros, sincer, ceva gen ”manifest” şi dacă nu ai fi scris ultima frază, dacă ai fi terminat articolul cum ai început gen: ”eu nu am votat că nu-s deşteaptă” te distribuia ca exemplu pentru miile de oameni simpli şi dezamăgiţi de sistem. Poate te răzgândeşti şi faci modificarea. Sunt mândră de tine tare, fata mea deşteaptă; copil cu …copil.

    1. Potecuta, insisti si tu sa mă faci sa plang? Ce am facut? De ce mă lauda atata lume? ITI multumesc ca ai trecut pe la mine potecuta si ca mi-ai adus bucurie in suflet. Te pup

      1. ..vezi, vezi…că am avut dreptate. Poţi dormi azi liniştită şi nu uita…sunt la o mână distanţă de tine, fă doar un semn şi vin. Noapte bună, vouă!

    1. Sonia, in primul rând iti multumesc ca esti aici, in căsuta sufletului meu. Te stiu pentru ca te citesc, însă niciodată nu am îndrăznit sa iti scriu.
      As vrea si eu sa trăiesc intr-o astfel de tara cu asa oameni si cred ca acolo suntem, dar nu realizam. Oameni ca mine sunt multi, extrem de multi, doar ca nu sunt bagati in seama. Te pup si iti multumesc încă o data.

      1. Şi pe mine Sonia m-a înălţat la cer de bucurie, într-o zi, când stăteam eu singură pe blog şi vreo 10 vizitatori ce-mi sunt alături şi azi, şi mi-a cântat şi tremurat sufletul de fericire. Nu am uitat niciodată acel moment, ştiu chiar şi postarea.Aşa că te înţeleg, Raluca. Momentul acesta va rămâne unic. Te îmbrăţişez, Sonia …cu drag!

      2. Doamnelor, sunteți mult prea drăguțe, iar eu mult prea absentă din mediul virtual în ultima vreme. Vă mulțumesc și promit că peste ceva vreme voi fi mult mai prezentă cu articole și comentarii.

  4. Da, pe naiba! cine ți-a zis ție că nu ești deșteaptă?? Crezi că deșteptăciunea ține de numărul de facultăți, mastere și doctorate? Crezi că mulți dintre cei care ne conduc sunt mai deștepți decât tine doar pentru că și-au făcut CV-uri pompoase ? Mulți dintre ei scriu cu greșeli groaznice de ortografie…
    Ai scris foarte frumos, organizat și logic. Ești foarte deșteaptă și în afară de asta ești foarte talentată. Felicitări !

  5. Oh, mai Raluca, mai! Sau, Liliano!… cum îti spunea bunica. Ma uimesti, pur si simplu! Uite, eu nu as fi reusit vreodata sa argumentez atât de bine raspunsul la un „de ce?”, mai ales legat de vot sau politicieni. Si scuza ca nu sunt în tara nu este valabila.
    În timp ce citeam, mi te închipuiam. Gesticulând, schitând, mimând, zâmbind triumfatoare sau cu o lacrima în ochi. Nu mi te-am închipuit, nici macar pentru o clipa, stergând, adaugând, modificând si luând-o de la capat (cum fac eu). Nu-i asta, oare, cel mai favorabil argument (al meu, de data asta) ca esti… nu desteapta, nu inteligenta, ci formidabila? Geniala, chiar!
    Ridica fruntea, fata draga, ca ai atâtea motive! Si, peste motive, un suflet de aur care o sa-ti aduca numai împliniri în viata. Nu crezi? Tine minte ce-ti spun! 🙂

    1. Daniela, sa stii ca azi mi-am luat ochelari. Din aia, stii tu, de fite, de tocilara. Vroiam sa iti spun ca nu am voie sa plang cand ii port. M-ai impresionat, femeie! Pana la lacrimi. Si nu am cuvinte sa iti multumesc, dar iti trimit o imbratisare sincera, sper sa o simti.

  6. Ba da, esti o fata desteapta si ti-o spune cineva care a invatat de a cazut in cap,dar nu isi va cumpara niciodata haine de firma. Eu ma simt f bogata desi nu doresc nimanui sa aiba in portofel cati bani am eu in momentul asta.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s