Atunci eram pustoaica, acum sunt mama


10588923_10152566954672156_1279419799_n

Sunt mama. Si după o lupta grea, sunt in sfarsit mama 24 din 24, fără carte de munca, plătită cu zâmbetele inocente ale copilului meu, fără concendii( si nici nu mi le doresc). Sa fii mama, este cel mai frumos sentiment, am mai spus si cine stie, mă intelege.
Aud multe femei ca nu sunt pregătite sa devina mame. Nu comentez, pentru ca nu este de comentat, însă le asigur ca nu trebuie nici o pregătire ca sa primesti o minune in brate.

Eu nu stiu ce înseamnă sa nu fii pregătită pentru ca mi-am dorit copil de cand mă jucam cu papusile si erau ,,fetele”” mele. Ce stiu sigur este ca un copil te schimba. Un copil te face sa fii responsabila, mandra, corecta, frumoasa, speciala si toate calitatile din lume. Da, sa fii mama este divin.

Zilele astea am fost foarte obosita. Simteam ca nu mai fac fata. Serviciu,copil, acasa, gătit, curat, spălat, etc….ceea ce facem toate. Mă întrebam însă cum eram eu înainte sa am copilul.

Si încerc sa îmi amintesc, fix trăirile de burlacita:D
Eram o lasa. Nu luptam pentru nimic. Traiam clipa azi, chiar daca stiam ca maine pica cerul pe mine. Azi, sunt cat pot de luptătoare, pentru a fi bine copilului meu.
Îmi plăcea sa ies cu fetele la cafea si sa stau pana seara, azi daca ies nu stiu cum sa o dau mai repede pe gat ca sa ajung la copil.
Pentru mine dimineata începea la ora 12, acum dimineata poate sa înceapă si la 4- 5 ( noaptea) cel tarziu la 9 in cazuri fericite.
Îmi placeau hainele cat mai scurte, adoram sa se vadă putin din talie iar pantalonii cat mai scurti. Nici acum nu port rochii pana in pământ, dar recunosc ca aleg hainele gandidu-mă daca mă pot imbraca asa cand merg cu copilul pe strada. Cand am rămas însărcinată, a fost primul gând,, oare mă mai pot imbraca asa”.mda….dar nu chiar asa!!!:D
Eram mai răutăcioasă, azi încerc sa dau un exemplu bun copilului meu. Încerc pe cat pot sa-l învat ca toti oamenii sunt egali si ca trebuie sa se joace la fel si cu un copil sărac, unul bogat si unul cu handicap.
Mă machiam cu un pantof in picioare in timp ce îmi trageam fusta ca sa fug mai repede in oras. Acum, de multe ori….imi dau cu deodorant in timp ce cobor scările cu el de mana, iar ruj daca mai apuc pana in parc.
Leneveam la televizor pana ma dureau oasele de atâta stat in pat, acum televizorul sta pe programe cu desene, telenovelele sunt istorie, iar oasele ma dor de la munca in cel mai rău caz.
Nu puneam pret pe sănătate. Eram singura, puteam sa răcesc ca oricum stătea toata lumea pe lângă mine, acum am grija sa îmi fie bine ca puiul meu sa ma aibă lângă el.
Puteam sa merg si pe luna, nimic nu ma speria, acum ma gândesc de doua ori înainte de a lua o decizie.
Eram egoista, contam in primul rând eu, acum contează el.
Imi plăcea sa ascult povesti, acum îmi place sa povestesc.
Si exemplele pot continua. Dar cuvinte sa va spun cat de fericita este o mama, nu se găsesc. Atunci raspundeam pentru o viata, acum sunt doua vieti in mâinile mele. A mea si a lui. Si am grija de ele cu cea mai mare dragoste.

  • Tie cum ti-a schimbat viata, copilul tău? Iar daca nu ai, cum crezi ca va fi?
Anunțuri

Autor: Raluca Bădița

Cand scriu....visez. Cand visez ...zbor. Cand zbor...traiesc.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s